Respira încet, abia perceptibil, cu capul pe masă, cu monitorul pornit și cafeaua rece demult. E prima noapte în aproape două săptămâni când reușea să adoarmă. Nu în pat, nu între cearșafuri, ci cu obrazul lipit de lemnul uzat al mesei sale de scris. O masă ca oricare alta, o cameră ca oricare alta, o… Continue reading O poveste cu un final așteptat